Forme biliniare

Fie spațiul vectorial (V,+,⋅)|K.

g:V×V→K se numește formă biliniară dacă și numai dacă:

a) g(αx+βy,z)=αg(x,z)+βg(y,z)
b) g(x,αy+βz)=αg(x,y)+βg(x,z) ∀x,y,z∈V și ∀α,β∈L

L(V,V;K)={g:V×V→K | g formă bilinară }

Unde L(V,V;K)|K este spațiu vectorial.
#forma_simetrica #forma_antisimetrica

Sunt subspații vectoriale:
Ls(V,V;K)={g:V×V→K | g formă simetrică }

La(V,V;K)={g:V×V→K | g formă antisimetrică }

Dacă g este liniară într-un argument și simetrică ⇒ g este biliniară.

Matricea asociată unei forme biliniare

Fie g∈L(V,V;K) și R={e1,…,en} un reper în V:

g(ei,ej)=not.gij∀i,j=1,n―G=(gij)i,j=1,n―

Unde G este matricea asociată lui g în raport cu reperul R.

Rezultă

Forma biliniară în funcție de coordonate și matricea asociată
g(x,y)=g(∑i=1nxiei,∑j=1nyjej)=∑i,j=1nxiyjgij

Fie un alt reper R′={e1′,…,en′} și C matricea de trecere R→CR′.
Atunci:

G′=C⊤GC,G∈GL(n,K)

rgG′=rg(C⊤GC)=rgG invariant la schimbarea de repre 

Forme pătratice

Într-un corp K cu chK≠2, Q:V→K se numește formă pătratică dacă și numai dacă:
∃g∈Ls(V,V;K) astfel încât Q(x)=g(x,x),∀x∈V.

Există o corespondență bijectivă între mulțimea formelor pătratice definite pe V și mulțimea formelor biliniare simetrice definite pe V.

Demonstrație bijectivitate:

Fie Q:V→K o formă pătratică ⇒ ∃g∈Ls(V,V;K) astfel încât Q(x)=g(x,x),∀x∈V.

Construim g.

g(x+y,x+y)=Q(x+y)⇔g(x,x)+g(y,x)+g(x,y)+g(y,y)=Q(x,y)

Deci:

Q(x)+Q(y)+2g(x,y)=Q(x,y)

De unde rezultă forma polară a lui g: #forma_polară

g(x,y)=2−1[Q(x,y)−Q(x)−Q(y)]

Q(x)=∑i=1ngijxi2+2∑i=1ngijxixj

Nucleul lui g

Fie g∈Ls(V,V;K)
kerg={x∈V|g(x,y)=0,∀y∈V}

Mai mult:
g se numește nedegenerat ⇔ kerg={0V}

Observație
Fie R={e1,…,en} reper în V și x∈Kerg

{g(x,e1)=0⋮g(x,en)=0⟹{∑i=1mg1ixi=0⋮∑i=1mgnixi=0

Sistemul este un SLO. Are soluție unică nenulă ⇔ det((gij)i,j)=detG≠0

Forme pozitiv definite
Definition

Fie Q:V→R fromă pătratică reală
Se numește pozitiv definită dacă și numai dacă:
1) Q(x)>0,∀x≠0V și
2) Q(x)=0⇔x=0V

Fie g forma polară asociată lui Q. Dacă Q este pozitivă definită, atunci g este pozitiv definită.

Proprietate
Fie g∈Ls(V,V;R).
g pozitiv definită ⟹ g este nedegenerată

Exemplul 1

Fie

g:R3×R3→R,g(x,y)=x1y1+x2y2+x3y3

Soluție

a) g(x,y)=∑i,j=13gijxiyj=x1y1+x2y2+x3y3=∑i=13xiyi

Deci:

G=I3=(100010001)

b) Q formă pătratică.

Q(x)=g(x,x)=∑i=13xi2

Avem

Q(x)>0,∀x∈R3(1)

Și

Q(x)=0⟺x1=x2=x3=0⟺x=∑i=13xiei=0R3(2)

Deci, (1), (2), ⟹ Q este pozitiv definită

Exemplul 2

Fie

g:R3×R3→R,G=(13234−12−10)

g forma biliniară, G matricea asociată lui g în raport cu reperul canonic R0

a) g este formă simetrică
b) g = ?, Q:R3→R formă pătratică asociată, Q = ?

Soluție

a) G=G⊤⟹g∈L(R3,R3;R)

b)

g(x,y)=∑i,j=13gijxiyj=x1y1+3x1y2+2x1y3+3x2y1+4x2y2−x2y3+2x3y1−1x3y2

Aflăm și forma pătratică

Q(x)=g(x,x)=∑i=13giixi2+2∑i<jgijxixi=x12+4x22+6x1x2+4x1x3−2x2x3
Problemă - Forma canonică

Fie Q:V→K formă pătratică.
∃R={e1…en} reper în V astfel încât:

G=(a10⋯00⋯00a2⋯00⋯0⋮⋮⋱⋮⋮⋮00⋯ak0⋯000⋯00⋯0⋮⋮⋮⋮⋱⋮00⋯00⋯0)?

(i.e., G este diagonalizabilă)

Dacă există, atunci #forma_canonică

Q(x)=a1x12+⋯+akxk2

Unde r=rgG. (Se numește forma canonică)

Teorema Gauss

Fie Q:V→K o formă pătratică.

∃R={e1,…,en} reper în V astfel încât Q are o formă canonică.

Demonstrație

  1. Q=0⟹Q are formă canonică
  2. Q≠0⟹G≠On
G≠On,∃gij≠0,i≠j

Fie schimbarea de reper:

{yi=xi+xjyj=xi−xjyk=xk,∀k∈{1,…,n}∖{i,j}⟹{xi=12(yi+yj)xj=12(yi−yj)xk=yk,∀k∈{1,…,n}∖{i,j}

Deci, fiindcă există doar 0 pe diagonală:

Q(x)=2∑i<jgijxixj

Iar termenul, după schimbarea de reper, este:

2gijxiyj=2gij14(yi2−yj2)=12gijyi2−12gijyh2

Deci se reduce la cazul b)

Așadar, putem considera g11≠0

Demonstrăm prin inducție după numărul coordonatelor lui x care apar în Q

P1:Q(x)=g11x12 - forma canonica

Presupunem adevărat Pk−1: Q formă pătratică care conține coordonatele x1,…,xk−1 ⟹ ∃ un reper în V astfel încât Q are o formă canonică.

Demonstrăm Pk−1⟹Pk

Fie Q formă pătratică care conține coordonatele x1,…,xk. Demonstrăm că ∃ un reper în V astfel încât Q are o formă canonică.

Q(x)=g11x12+2g12x1x2+⋯+2g1kx1xk+Q′(x)

Unde Q′(x) conține doar x2,…,xk

Q(x)=1g11(x12+2g11g12x1x2+⋯+2g11g1kx1xk)+Q′(x)

Care devine:

Q(x)=1g11(g11x1+⋯+g1kxk)2+Q″(x)

Unde Q″(x) conține doar x2,…,xk

Fie schimbarea de reper:

{y1=g11x1+⋯+g1kxkyi=xi,∀i=1,n―

Deci:

Q(x)=1g11y12+Q″(x)

Dar Q″(x) conține k−1 coordonate ale lui x. Aplicăm Pk−1:

∃ un reper⊂V astfel incat Q″(x)=a2z22+…akzk2

Not y1=z1, a1=1g11

Deci Q devine:

Q(x)=a1z12+a2z22+…akzk2{P1Pk−1⟹Pk⟹Pn∀n∈N

Q.E.D

Forma normală

Fie Q:V→R formă pătratică reală
Se numește forma normală a lui Q:
Q(x)=x12+⋯+xp2−xp+12⋯−xr2, unde r=rgQ

Proprietate

Fie Q:V→R formă pătratică reală. Atunci există reper în V astfel încât Q să aibă forma normală.

Demonstrație

Conform teoremei lui Gauss, există un reper în V astfel încât Q are o formă canonică

Q(x)=a1x1+⋯+arxr2

Eventual renumerotând indicii (prin schimbare de reper), considerăm:

a1,…,ap>0siap+1…ar<0

Fie schimbarea de reper

{yi=aixi,i=1,p―yi=−aixi,i=p+1,r―yk=xk,k=r+1,n―⟹Q(x)=y12+⋯+yp2−yp+12−⋯−yr2

Q.E.D.

Teorema de inerție Sylvester

Fie Q:V→R formă pătratică reală

Numărul de + și de − din forma normală reprezintă invarianți la schimbarea de reper.

Notation

(i,j) - signatura, unde i este numărul de +, iar j este numărul de − din Q

Observație
Q este pozitiv definită ⟺ (n,0) - signatura (toate semnele din forma normală sunt +)

Forma normală are aceeași signatură ca forma canonică.

Exercițiu 1

Fie g:R3×R3→R o formă biliniară și G matricea asociată în raport cu R0

G=(11012−10−10)

a) g
b) Q:R3→R formă pătratică. Să se aducă Q la formă canonică/normală. Este Q pozitiv definită?

Soluție
a) Aplicăm asta

g(x,y)=x1y1+x1y2+x2y1+2x2y2−x2y3−x3yy

b) Din definiție

Q(x)=g(x,x)=∑i=13giixi2+2∑i<jgijxixj

Deci

Q(x)=x12+2x22+2x1x2−2x2x3

Aplicăm teorema Gauss, grupăm toți termenii care îl conțin pe x1

Q(x)=(x12+2x1x2)+2x22−2x2x3Q(x)=(x1+x2)2+x22−2x3x3=(x1+x2)2+(x2−x3)2−x32

Fie schimbarea de reper:

{y1=x1+x2y2=x2−x3y3=x3

În noul reper:

Q(x)=y12+y22−y32

Signatura este (2,1), deci forma pătratică nu este pozitiv definită.

Exercițiul 2

Fie g:R3×R3→R o formă biliniară

g(x,y)=x2y1+x1y2+2x3y1+2x1y3

a) G matricea asociată lui g în raport cu R0
b) Q:R3→R forma pătratică. Să se aducă Q la formă canonică/pătratică. Este Q pozitiv definită?

Soluție

g(x,y)=∑i,j=13gijxiyj

Deci matricea G=(gij) este:

G=(012100200)

b) Q(x)=g(x,x)=2x1x2+4x1x3

cazul 3 din demonstrația teoremei lui Gauss, când diagonala principală e 0

Fie schimbarea de reper

{y1=x1+x2y2=x1−x2y3=x3⟹{x1=12(y1+y2)x2=12(y1−y2)x3=y3Q(x)=12(y12−y22)+2y1y3+2y2y3

Aplicând metoda Gauss și grupând termenii ce îl conțin pe y1

Q(x)=12(y12+4y1y3)−12y22+2y2y3=12(y1+2y3)2−2y32−12y22+2y2y3=12(y1+2y3)2−12(y2−2y3)2

Fie schimbarea de reper:

{z1=12(y1+2y3)z2=12(y2−2y3)z3=y3

În noul reper, Q devine:

Q(x)=z12−z22

Signatura este (1,1) ⟹ nu este pozitiv definită.

Metoda Jacobi

Fie Q:V→R formă pătratică reală

Fie R={e1,…,en} reper în V astfel încât matricea G verifică

Δ1=|g11|Δ2=|g11g12g21g22|⋮Δn=detG

Cu proprietatea că Δi≠0,i=1,n―

Atunci ∃R′ un reper în V astfel încât

Q(x)=1Δ1x1′2+Δ1Δ2x2′2+⋯+Δn−1Δnxn′2

Mai mult, dacă Δi>0,∀i=1,n―, atunci Q este pozitiv definită

Note

  • Metoda Jacobi este restrictivă
  • Metoda Gauss poate fi aplicată oricând

Exercițiul 2 - cu metoda Jacobi
G=(11012−10−10)

Deci, scriind minorii:

Δ1=1≠0Δ2=|1112|=2−1=1≠0Δ3=(−1)(−1)2+3|110−1|=−1≠0

Se poate aplica metoda Jacobi. Deci, există un reper astfel încât

Q(x)=1Δ1x1′2+Δ1Δ2x2′2+Δ2Δ3x3′2=x1′2+x2′2−x3′2

Signatura este (2,1), deci nu este pozitiv definită.